vineri, 21 mai 2010

Apertura sau cata lumina intra in aparat

Salut. Multa lume ma intreaba ce este diafragma? Sau apertura? Ce inseamna luminozitatea unui obiectiv si cum se comporta aceasta?

Diafragma, apertura sau raportul de luminozitate al unui obiectiv fotografic inseamna acelasi lucru. Apertura unui sistem optic este deschiderea de con a unghiului sub care cad fasciculele de lumina asupra planului imaginii. Complicat, nu?


Pentru a intelege mai bine ce inseamna diafragma, trebuie sa ne imaginam obiectivul ca fiind un ochi. Asa cum numai prin ochi putem vedea imaginile, la fel si in fotografie, fara obiectiv aparatul nostru n-ar vedea nimic. Nu exista camera foto care sa functioneze fara un sistem optic. Ochiul este un organ adaptativ, iar pupila, atunci cand intalneste multa lumina, se contracta, se inchide pentru a ne permite sa vedem corect imaginea din fata ochilor. Atunci cand lumina e slaba sau putina, pupila se dilata pentru a lasa mai multa lumina si a vedea corect in jurul nostru. Putem asemana obiectivul fotografic cu un ochi mecanic. Cand lumina este putina, deschidem diafragma (pupila se dilata) pentru a lasa cat mai multa lumina sa intre. Cand lumina e puternica, inchidem diafragma (pupila se contracta) pentru a ajunge la un raport corect de luminozitate si a realiza o expunere (fotografie) corecta.

Cum se citeste apertura pe un obiectiv:

Exemplu: Obiectivul Nikon AF-D 50mm f/1.8

Acel f/1.8 reprezinta deschiderea maxima obiectivului, adica cata lumina lasa sa patrunda pe senzor si reprezinta un raport al luminii care este lasata sa patrunda pe senzor/pelicula fata de lumina existenta. F/1 este valoarea pe care si ochii nostri o vad. F/1 este lumina existenta si cea pe care ochiul nostru o percepe ca fiind normala. F/1:1.4 inseamna ca lumina scade cu valoare de -1 fata de lumina existenta, dar asta inseamna, practic, ca injumatateste lumina existenta. F/1:2.8 inseamna ca lumina scade cu o valoare de -2 fata de lumina existenta. Sau, altfel spus, doar un sfert din lumina existenta este captata. Valorile sunt notate invers proportional. Cu cat valoarea e mai mica, cu atat lumina care intra va fi mai multa. Cu cat valoare e mai mare, cu atat lumina care va intra va fi mai putina. (vezi diagrama de mai jos).



Apertura sau diafragma, de altfel, determina si campul de profunzime. Cu cat apertura este mai mare, cu atat campul de profunzime este mai redus.

Exemplu 1:



Camera foto: Canon EOS 500D
Focala: 64mm
Apertura: F/2.8
Distanta focalizare: 60cm
ISO: 100
Timp de expunere: 1/1250
Corectie de expunere: -0.3 EV

Putem observa foarte usor ca subiectul nostru din fotografie este clar, iar ceea ce se afla in spatele lui este in ceata, "blurat", neintelegand foarte bine ce este pe fundal.

Cu cat inchidem apertura, campul nostru de profunzime se va mari:

Exemplu 2:



Camera foto: Canon EOS 500D
Focala: 64mm
Apertura: F/11
Distanta focalizare: 60cm
ISO: 100
Timp de expunere: 1/100
Corectie de expunere: -0.3 EV

Se poate observa la fel de usor ca subiectul nostru este la fel de clar, insa fundalul a prins contur, putand intelege ce este in fundal.

Exemplul 3:



Camera foto: Canon EOS 500D
Focala: 64mm
Apertura: F/22
Distanta focalizare: 60cm
ISO: 100
Timp de expunere: 1/25
Corectie de expunere: -0.3 EV

La o diafragma atat de inchisa precum F/22, subiectul este clar, dar si fundalul este clar.

Trebuie insa sa retinem ca o diafragma inchisa inseamna un timp de expunere mai lung, iar cand avem o apertura mai mare, timpul de expunere va fi mai scurt.

Exemplu:

1. Apertura: F/2.8 - Timp de expunere: 1/1250
2. Apertura: F/11 - Timp de expunere: 1/100
3. Apertura F/22 - Timp de expunere 1/25

Valoarea ISO a ramas aceeasi in toate exemplele.

Pentru a crea un fundal blurat insa, orice fotograf profesionist tine cont de doua lucruri: diafragma deschisa si distanta pana la subiect cat mai mica posibil.

Experimentand in programul Apertura, program care se regaseste pe toate aparatele DSLR si unele compacte ce au si functii semi-automate, puteti intelege mai bine ce inseamna apertura. Setati camera pe A (Prioritate de diafragma/apertura) si jucati-va cu diafragmele pentru a vedea cum se comporta o diafragma deschisa, dar si una inchisa, notand in acelasi timp si faptul ca timpul de expunere se va schimba in functie de cat de multa lumina intra prin apertura.


miercuri, 19 mai 2010

APS-C sau Full-Frame?

In momentul achizitionarii unei camere foto, adesea ne intrebam ce sa alegem: Full-Frame sau format Digital? In afara diferentei de pret evidente, ce m-ar determina pe mine, cumparatorul sa aleg un Full-Frame in locul unei camere cu senzor digital (sau APS-C) sau viceversa?

Pentru a intelege diferenta, trebuie sa cunoastem anumite detalii tehnice. Camera foto Full-Frame are senzorul de dimensiunile peliculei, a filmului tip Leica, adica 36x24mm, pe cand senzorul digital are dimensiunile mai mici. Senzorul digital difera in functie de camera foto digitala. (vezi diagrama de mai jos).


Vom vorbi aici insa despre diferentele dintre aparate SLR (cele cu obiective interschimbabile). Aparatele SLR cele mai comune se impart intre APS-C si Full-Frame.

Denumirea de APS-C inseamna Advanced Photo System type-C. Formatul APS-C pastreaza raportul imaginii la 3:2. Exact acelasi raport se gaseste si la camerele foto tip Leica sau Full-Frame.

Din cauza dimensiunilor mai mici, imaginea capturata cu un senzor tip APS-C nu este aceeasi cu un senzor tip Full-Frame. Astfel apare denumire "factor de crop" sau "multiplicator de focala". In functie de producatorul senzorului, gasim mai multe dimensiuni ale "factorului de crop":

Canon - 1.6x "factor de crop"
Nikon, Sony, Pentax - 1.5x "factor de crop".

Cum s-ar traduce acel "factor de crop"? Simplu. Se inmulteste focala inscrisa pe obiectiv cu "factorul de crop" aferent.

Exemplu: Obiectivul Nikkor DX 18-55 f/3.5-5.6 VR are plaja focala de la 18 la 55mm (echivalent 35mm). Daca am pune acest obiectiv pe un aparat tip Full-Frame, am avea focala inscrisa pe obiectiv. Insa fiind un obiectiv DX, acesta nu va functiona decat pe aparate tip APS-C Nikon, care au "factorul de crop" 1.5x.

Astfel, vom inmulti 18mm cu 1.5x si ne va da rezultatul de 27mm. Ceea ce inseamna ca desi pe un aparat cu un senzor mai mare (tip Full-Frame), el va functiona precum este scris pe el, atunci cand il montez pe un aparat APS-C, el va avea un unghi mai inchis, de 27mm.

Acest lucru se poate observa si in exemplele de mai jos:

Exemplul 1:



Camera foto: Nikon D700
Tip senzor: Full-frame
Megapixel: 12.1 mpix
Obiectiv: Nikkor AF-S 50mm f/1.4 G
Focala: 50mm
Apertura: 1.4
Timp de expunere: 1/200
ISO: 200
Compensare de expunere: +0.7 trepte

Exemplul 2:



Camera foto: Nikon D5000
Tip senzor: APS-C
Megapixeli: 12.3 mpix
Obiectiv: Nikkor AF-S 50mm f/1.4 G
Focala: 50mm (75mm - echivalent 35mm)
Apertura: 1.4
Timp de expunere: 1/320
ISO: 200
Compensare de expunere: +0.3 trepte

Se vad clare diferentele dintre cele doua poze, facute din acelasi punct de stationare.

In timp ce cu un senzor tip Full-Frame am acoperit o zona mai larga, cu un senzor tip APS-C, unghiul de acoperire a fost mai mic, desi am folosit acelasi obiectiv. Am facut inmultirea focalei cu multiplicatorul ("factorul de crop") si astfel am aflat care este focala reala pe care aparatul meu digital tip APS-C o foloseste cand fotografiez.

Dar ce inseamna acel "echivalent 35mm"?

Asa cum exista anumite scale, pentru masurare diferitelor valori (Richter, Newton, gram), asa exista si acest "echivalent 35mm". 35mm se refera la inaltimea peliculei argentice (a filmului clasic).


Astfel, camerele tip Leica au inaltimea rolei de film de 35mm. Iar acestea sunt luate drept "standard" in domeniu cand vine vorba de focala obiectivelor, astfel incat un profesionist va stii intotdeauna ce obiectiv ii trebuie si cu ce plaja focala inscrisa pe acesta pentru a-si realiza fotografiile dorite.

Astfel, se regasesc 3 tipuri de obiective cu plajele focale aferente:

10mm -> 35mm - Superangular (unghi de deschidere mare - bun pentru arhitectura, peisaje).

35 -> 70mm - Obiectiv normal (focala de 50mm este similara cu ceea ce vede ochiul uman)

70 -> 400mm (si mai mult) - Teleobiectiv (unghi mic de cuprindere - bun pentru portret, fashion, fotografie wildlife, sport, etc.)

Ce inseamna insa obiectiv normal?

Pentru camerele tip Leica (format 35mm), obiectivul normal este cel care se apropie de vederea umana. Vederea umana are o deschidere de unghi de 53°. Diagonala filmului de 35mm este de 43.27mm iar asta inseamna o deschidere a unghiului de vizualizare de 53°. Asta inseamna ca focala de 50mm este cea mai apropiata de diagonala filmului, avand si o deschidere a unghiului de vizualizare de 47°.

Care este avantajul Full-Frame fata de APS-C?

In afara diferentelor evidente a unghiului de cuprindere a imaginii, mai sunt si elementele de constructie diferite. Desi au acelasi numar de megapixeli, Nikon D700 este o camera Full-Frame, iar Nikon D5000 este o camera tip APS-C, densitatea de megapixeli pe centimetru patrat. O aglomeratie mai mare de pixeli pe centimetru patrat inseamna zgomot de imagine ridicat la valori ISO mari, inseamna o rezolutie mai slaba in final.

Ganditi-va ca sunteti la fostele reprezentatii date de 23 August si trebuie sa imprastiati 12 milioane de oameni pe un stadion mic, de provincie, iar acestia sa ridice pancartele in acelasi timp (e clar ca se vor lovi si pancartele vor sta una peste cealalta) si aceleasi 12 milioane le-ati pune intr-un camp deschis, unde oamenii se pot desfasura in voie.
Pancartele vor fi perfect aliniate si n-ar mai exista problema aglomerarii.






Diferenta dintre un close-up si macro

Fiindca zilnic primim intrebari daca se poate face macro cu un obiectiv de genul unui super-zoom Nikkor DX 18-200 f/3.5-5.6 VRII, ei bine, raspunsul este urmatorul: desi distanta minima de focalizare a obiectivului in cauza este de 50cm de la planul focal la subiect, acea fotografie nu se poate numi macro, ci close-up. Insa cu un obiectiv dedicat macro, cum ar fi obiectivul Nikkor DX Micro 85mm f/3.5 VR, acesta fiind un obiectiv dedicat fotografiei de detaliu, se pot realiza fotografii macro. Principalul avantaj pe care un obiectiv de macro il are este raportul de redare al imaginii, care este de 1:1, nu de 1:4.5 (precum ar face obiectivul Nikkor DX 18-200 f/3.5-5.6 VRII).

Pentru a evidentia diferentele dintre cele doua obiective am realizat doua cadre, folosind aproximativ aceleasi setari pentru ambele lentile.

Poza 1: Obiectiv Nikkor DX 18-200mm f/3.5-5.6 VRII


Camera foto: Nikon D90
Apertura: f/9
Timp de expunere: 1/30
ISO: 200
Focala: 90mm
Distanta minima de focalizare a obiectivului (folosita implicit): 50cm

Poza 2: Obiectiv Nikkor DX 85mm f/3.5 VR



Camera foto: Nikon D90
Apertura: f/9
Timp de expunere: 1/30
ISO: 200
Focala: 85mm
Distanta de focalizare a obiectivului (folosita pentru a incadra subiectul fix pe mijloc): 35cm

Iata deci ca pentru a realiza o fotografie macro, ca sa ne putem apropia cat mai mult de subiectul nostru si a surprinde cele mai fine detalii, trebuie sa folosim un obiectiv dedicat.

Desigur, distanta minima de focalizare a obiectivului Nikkor DX 85mm f/3.5 VR este si mai mica, de doar 28cm. Combinat cu plaja focala lunga, de teleobiectiv usor, putem realiza fotografii cu un detaliu impresionant. Singura problema, cum se observa si in poza de mai jos este controlarea campului de profunzime, care este foarte redus.

Poza 3: Obiectiv Nikkor DX 85mm f/3.5 VR



Camera foto: Nikon D90
Apertura: f/9
Timp de expunere: 1/50
ISO: 200
Focala: 85mm
Distanta minima de focalizare a obiectivului (folosita implicit): 28cm

Pentru closeup-uri, este necesar orice teleobiectiv usor sau chiar un superzoom, precum Nikkor DX 18-200mm f/3.5-5.6 VRII, insa daca dorim sa surprindem cele mai fine detalii, atunci recomandarea noastra este sa folositi un obiectiv precum Nikkor DX 85mm f/3.5 VR.